Numeroși producători de energie termică destinată alimentării sistemelor centralizate de distribuție de căldură și apă caldă pentru populație riscă să rămână de la 1 aprilie fără furnizor de gaze naturale, când le expiră contractele care le-au asigurat aprovizionarea pe perioada iernii, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Primăriile ar putea fi obligate să taie subvențiile pe care la acordă din bugetele locale pentru acoperirea pierderilor operatorilor sistemelor centralizate de încălzire pentru populație dacă acestea nu își îndeplinesc ″obiectivele referitoare la indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului″.
Compania Municipală Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală aflată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București (CGMB), a primit o singură ofertă la procedura de achiziție publică lansată luna trecută, prin care vrea să închirieze capacități provizorii modulare de producție de agent termic pe gaze naturale de până la 70 MW (60 Gcal/h), pe care să le instaleze în cartierul Titan pentru întărirea siguranței alimentării zonei de nord-est a Bucureștiului.
Scopul închirierii de capacități modulare de producție de energie termică este compensarea pierderile mari din rețeaua de transport și distribuție a Termoenergetica, precum și a distanței mari dintre CET Sud și nord-estul Bucureștiului, care afectează continuitatea și calitatea alimentării cu căldură și apă caldă a locuitorilor din această zonă.
Prețurile finale ale gazelor, energiei electrice și celei termice vor crește cu mai multe zeci de puncte procentuale în următorul an, ceea ce va aduce cel puțin 4 milioane de români în zona sărăciei energetice, reiese dintr-un studiu elaborat de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Nuclearelectrica livrează energie termică societății locale de distribuție a energiei termice, Utilități Publice SRL Cernavodă, deținută de Primărie, precum și unor consumatori finali din localitate, în principal agenți economici și instituții social-culturale. Anul trecut, compania a încasat din vânzarea energiei termice suma de 5,77 milioane lei, în scădere cu 8,7% față de 2019 (6,32 milioane lei).
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.
Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.
RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
Lista a fost întocmită de Ministerul Energiei după consultări cu Transgaz și cu principalii furnizori de gaze din România, respectiv Engie, E.ON, Romgaz și OMV Petrom. Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze din producția internă și din stocurile din depozite, determinat de temperaturile scăzute și de reducerea amplă a livrărilor Gazprom, au condus la necesitatea opririi temporare a centralelor Brazi și Iernut.
Guvernul acordă primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul va acorda primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul vrea să modifice legislația subvenționării cogenerării de înaltă eficiență, după ce multe CET-uri care alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire a populației au început să se confrunte cu probleme financiare din cauza majorărilor ample de prețuri la gazele naturale pe care le folosesc ca materie primă și la certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care sunt obligate să le achiziționeze. Efectul - pregătit chiar pentru acest an. Contribuția pentru cogenerare reprezintă 2,2% din valoarea unei facturi de energie electrică achitată de un consumator final. Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unui nou sistem, diferit, de subvenționare a cogenerării.
Planul de reorganizare a ELCEN, cel mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, a fost votat astăzi de către creditori, conform surselor Profit.ro, compania scăpând astfel, la acest moment, de spectrul falimentului.
Adunarea creditorilor ELCEN în care va fi supusă la vot aprobarea Planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, este astăzi. O eventuală oprire a furnizării agentului termic, mai ales în sezonul rece, ar pune în pericol integritatea fizică a 1,2 milioane de locuitori și funcționarea instituțiilor de stat. UPDATE: planul de reorganizare a fost votat de creditori.
Primăriile și asociațiile de dezvoltare comunitară care dețin sisteme centralizate de încălzire (SACET) vor fi obligate să scumpească gigacaloria în cazul în care furnizorii de gaze naturale și energie electrică ai acestor sisteme majorează prețurile de furnizare, prevede noua lege a termiei, adoptată recent de Parlament și aflată în prezent în procedură de reexaminare.
După cum a relatat Profit.ro, cei mai mari creditori ai producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de agent termic al RADET București, au discutat recent posibilitatea ca ELCEN să întrerupă furnizarea de energie termică către RADET ca urmare a faptului că Regia, controlată de municipalitatea Capitalei, a acumulat restanțe la plata facturilor datorate ELCEN în valoare totală de peste 124 milioane lei în perioada aprilie-iulie 2018.
Transferul activelor ELCEN și RADET către o terță entitate, care să administreze sistemul centralizat integrat de încălzire din București, s-ar putea face prin vânzare sau închiriere, potrivit discuțiilor purtate recent în ședințele comitetelor creditorilor acestora.
Posibila schimbare de plan vine după ce, după cum Profit.ro a relatat în mai multe rânduri, procesul de cumpărare de către Primăria Capitalei a acțiunilor Ministerului Energiei la ELCEN s-a dovedit a fi extrem lent, lentoare care amenință să compromită întregul proces de reorganizare a sistemului centralizat de încălzire din București.
La finalul anului trecut, venitul mediu brut lunar în RADET era de 2.977 lei, respectiv de 2.730 lei pentru muncitori (2.314 persoane), 3.540 lei pentru maiștri (88 persoane) și 3.825 lei pentru "funcții conducere și execuție" (624 persoane), după exprimarea din planul de reorganizare al Regiei.
Planul de reorganizare prevede majorarea încă de anul acesta, cu peste 7%, a prețului mediu cu care Regia vinde gigacaloria către consumatori, coroborată însă cu creșterea cu 15% și a subvențiilor de la bugetul local al Capitalei destinate păstrării actualului tarif de facturare pentru clienții casnici.
După cum a scris anterior Profit.ro, Primăria Capitalei ar fi nevoită să bage în conturile RADET sub formă de majorare de capital cel puțin 3,75 miliarde de lei, adică circa trei sferturi din bugetul local anual al Bucureștiului, după transformarea Regiei în societate comercială, pentru respectarea legii societăților, dacă nu va fi ștearsă datoria istorică de 3,7 miliarde lei a RADET către ELCEN.
Rominsolv, administratorul judiciar al RADET, atrage atenția că, în condițiile stării dezastruoase a sistemului centralizat de încălzire și ale numărului mare de debranșări, "majorarea tarifului în sarcina clientului final, în lipsa creșterii calității serviciului, trebuie realizată cu mare atenție și cu o foarte bună comunicare".
"În cazul în care Consiliul General al Municipiului București nu mai este interesat de achiziționarea acțiunilor ELCEN deținute de Ministerul Energiei și Romgaz (...), vă rugăm să ne comunicați care este strategia de reorganizare urmărită și care sunt sursele de finanțare (...)", se arată într-un document adresat de administratorul judiciar al ELCEN, KPMG Restructuring, administratorului special al companiei.
Construcțiile speciale ale RADET, cum ar fi centralele și punctele termice, au o valoare brută contabilă de 178,44 milioane lei, o valoare netă contabilă de 81,25 milioane lei și o valoare de piață estimată la 81,05 milioane lei, însă nu mai valorează nimic în caz de faliment și întrerupere a activității de operare a sistemului centralizat de încălzire din Capitală.